Coaching pentru mămici cu pici

Coaching pentru mămici cu pici

Totul în jur se mișcă rapid. Ai senzația că ai clipit o dată și ziua este deja la jumătate.
Îți spui în gând, mai am timp să fac mare parte din to-do list. Ce nu am reușit să fac astăzi, reportez pentru mâine. Mâine voi avea mai mult spor.
Încet, vine seara. Privești ceasul și deja este trecut de ora 20.
Tragi linie și constați că lista ta este bifată doar un pic peste jumătate.
Închizi laptopul, încerci să-ți îndrepți un pic spatele și constați că umerii tăi sunt grei. Mai arunci o privire pe to-do list. Oftezi!
Închizi ușa biroului și zâmbești inconștient la gândul că acasă te așteaptă cineva drag. Speri doar ca soțul tău să fi ajuns acasă înaintea ta.
Pe drumul spre casă faci o altă listă mentală: trebuie să trec pe la supermarket, mă opresc un pic la farmacie… Oare mai am ceva de făcut?
Da! Dimineață m-a rugat fiica mea să cumpăr o cărticică de povești din care să-i citesc în fiecare seară câte puțin, chiar înainte de culcare.
Privești ceasul! Este târziu, librăriile sunt închise…. pașii tăi spre casă sunt mai mici acum. Te simți vinovată. Cărticica trebuia să fie prima pe to do list-ul tău…
Te-ai regăsit în rândurile de mai sus? Răspunde-ți cu toată sinceritatea! Doare, nu-i așa?

Timp de câțiva ani, eu așa am funcționat. Ca un ”robot” care bifează task-uri pe grămezi de to-do list-uri.
De multe ori listele colegilor, clienților erau și ale mele, sau mai mult ale mele.
Pe măsură ce timpul trecea, îmi luam și mai multe responsabilități. Voiam să rezolv și mai multe ”probleme”.

Voiam să muncim astfel încât copilul nostru să nu ducă lipsă de nimic.
Într-o zi, am ajuns acasă și fiica mea, se juca cu bona. Nu m-au observat când am intrat pe ușă. Am rămas câteva clipe să le privesc, să mă bucur!
Fiica mea a spus atunci: ”Mami, uite ce am găsit!”
Zâmbetul meu a pierit brusc. Mami era bona!
Mă întorc un pic în timp, mă văd pe mine copil.
Mama mea se juca cu mine? Îmi citea povești? Era prezentă mereu, sau măcar atunci când aveam cea mai mare nevoie?
Tot eu îmi răspund, cu același zîmbet amar: NU!
Muncea să nu îmi lipsească nimic.
Oare când mi-a spus mama că îi lipsesc sau că mă iubește? Dar când m-a luat în brațe să mă țină acolo strâns, să fim un singur suflet?
Răspund tot eu, cu același zâmbet înțelegător și amar: de câteva ori, cred că îmi ajung degetele de la o mână.
Eu ce fac acum? Repet ce am învățat de la mama, poate un pic diferit…
Te-ai regăsit și în rândurile de mai sus? Răspunde-ți cu toată sinceritatea! Doare și aici, nu-i așa?

”Mami, uite ce am găsit!”
Acela a fost pentru mine momentul în care am spus STOP!
Am făcut schimbări în mine, schimbări în programul meu zilnic, în viața mea. Am făcut cursuri de dezvoltare personală, cursuri de dezvoltare emoțională, coaching, curs de hipnoză, cursuri de meditații.
Voiam să învăț eu mai întâi ce sunt emoțiile, cum le recunoaștem, ce simțim când trăim fiecare emoție în parte. Am învățat cum să fiu MAMĂ!
Atunci când le-am trăit intens, am alergat într-un suflet la fiica mea. Am luat-o în brațe și parcă era prima oară când făceam asta. Era îmbrățișarea sufletelor noastre!
Seara, la culcare, fiica mea ascultă o poveste. Mereu altă poveste. Adoarme zâmbind: ”MAMI scrie povești pentru mine!”
Am câștigat cel mai de preț lucru: TIMP PETRECUT CU COPILUL MEU! L-AM ASCULTAT ȘI M-AM CONECTAT CU EL!
Dacă ar fi să reformulez un pic, aș spune că AM ATINS SUFLETUL COPILULUI MEU!
Am scris aceste rânduri și pentru mine. Încă mă dor acele cuvinte ”Mami, uite ce am găsit!”

Și tu poți câștiga timp, cel mai prețios timp!
Timpul pe care nu l-ai petrecut cu copilul tău, nu mai poate fi recuperat. Niciodată!
Și…nu spera într-un trecut mai bun. Schimbă prezentul!

Am scris aceste rânduri în mod special pentru tine.

Te înțeleg pentru că am fost acolo. Te pot ajuta să te doară mai puțin. Te pot ajuta să te bucuri! Te pot ajuta să atingi și tu sufletul copilului tău!
Știu că nu este ușor. Chiar știu bine!

Provocare! Completează un mic chestionar cu câteva întrebări:

În plus, gândește-te câte beneficii asupra dezvoltării emoționale și cognitive a copilului sunt dacă petreceți împreună un timp de calitate:

  • Dezvoltarea imaginației: Citindu-i, copilul învață să asculte și să-și imagineze contextul în care are loc acțiunea poveștii, cum arată personajele, vizualizează întreaga poveste prin prisma propriei imaginații
  • Dezvoltarea unei legături mai armonioase cu tine, într-un timp scurt: Imaginează-ți cât de plăcut și benefic este pentru copilul tău să stea seara cuibărit în brațele tale, să citiți sau să ascultați împreună o poveste, de fiecare dată altă poveste;
  • Dezvoltarea vocabularului: Vocabularul copilului tău se îmbogățește cu fiecare poveste citită. Află cuvinte noi, îi stârnești curiozitatea;
  • Dezvoltarea atenției și a capacității de concentrare: Cu cât este mai captivantă povestea cu atât copilul devine mai atent, mai concentrat să înțeleagă, devine mai curios. Va începe să pună întrebări la care așteptă răspunsuri;
  • Dezvoltarea abilității de comunicare: Citindu-i, copilul tău poate învăța să comunice mai ușor, doar urmărind modul în care comunică personajele din poveste;
  • Dezvoltarea capacității de memorare: Vei vedea că dacă îi citești de mai multe ori o poveste care îi place mult, copilul tău poate memora pasaje întregi, poate să reproducă foarte repede povestea citită, sau te poate corecta dacă ai sărit un pasaj sau altul;
  • Dezvoltarea etică și morală a copilului tău: Poveștile îi învață pe copiii diferența dintre bine și rău. Va putea să diferențieze și singur binele de rău și imaginează-ți câtă satisfacție va avea când va descoperi asta singur;
  • Rol terapeutic: Copilul tău învață că există și alte personaje care mai fac greșeli, iar faptul că binele învinge, le încurajează latura pozitivă să preia controlul. Așadar poveștile îi ajută pe copii să facă față conflictelor interioare cu care aceștia se confruntă;
  • Petreci timpul de calitate împreună cu copilul: Asta poate spune totul!

În plus, gândește-te câte beneficii asupra dezvoltării emoționale și cognitive ale copilului tău vor fi dacă petreceți împreună un timp de calitate.
Vrei și tu să afli cum să faci asta, nu-i așa? Și vrei chiar ACUM!

Programează o sedință de ”Coaching pentru mămici cu pici” și vei simți dincolo de orice îndoială că ceea ce ai citit mai sus, poate fi trăit intens chiat de TINE!

Vrei să știi și cât te costă o ședință, nu-i așa?

Pentru 60 de minute plătești doar 100 de lei. La final…dar vei vedea chiar tu 🙂

Programează o ședință:

Uite ce spun câteva mămici după o sedință de coaching combinată cu relaxare:

Mi-a fost de mare folos testul. Simt o conectare mult mai profundă cu băiețelul meu. Mai are zile când își dorește să fie alăptat des, dar îl înțeleg mult mai bine și simt că și el înțelege mult mai multe lucruri, mai ales în ce privește emoțiile.
Vă mulțumim,
Ancuța

Am simțit bucurie, iubire, caldura. Este o poveste minunata.
Eu am o fetita de 8 ani si relatia noastră a avut multe suisuri si coborasuri, dar am invatat si constientizat multe din greșelile pe care le- am facut si am inteles ca iubirea neconditionata, rabdarea si blandetea sunt cele mai de pret in cresterea unui copil. Caldura sufletului si sinceritatea vin si ele la pachet, odata ce ii spui si ii explici cu calm si devii observatorul actiunilor și comportamentului tau, atunci se produc minuni. Mi-a luat mult timp sa ajung aici, dar acum soarele strălucește in relatia noastra. Vindecarea copilului nostru interior, iertarea sunt si ele parte din frumusetea si imbunatatirea relatiei cu copiii nostri.
Zi minunata !

Am vrut sa va scriu inca de cand am citit primele randuri scrise de dumneavoastra, dar am amanat si ….stiti cum e….Suntem de aceeasi varsta. Licentiata in economie dar nu am practicat, putin, foarte putin. Acum sunt mamica a doua fetite uimitoare, nemaipomenite, frumoase, istete, exuberante, setoase de iubire si de familie. Sunt surioare si au ajuns acum doi ani in familia noastra. Noi nu am putut avea copii, dar acum stiu de ce: ne asteptau ELE.
Am multe sa va spun, dar sunt nevoita sa intrerup si sa las iar pe mai tarziu. Un singur strop mai las: fetita mea cea mare, 5 ani si jumatate, azi s-a trezit trista si speriata. Am facut ce am stiut mai bine sa o fac sa iasa din stare, dar nu am reusit. Timpul, pregatirile pentru gradi, atentie catre cea mica(3 ani si jumatate), au lucrat impotriva noastra. Pentru prima oara nu a vrut sa ma imbratiseze cand ne-am despartit la gradi. A plecat trista!
Multumesc pentru poveste! Am sa le-o citesc la culcare, asa cum fac in fiecare seara.
O zi minunata va doresc!

Eu sunt Brindusa și am un băiețel de 5 ani, Horatiu și o fetita de 7 luni, Ema. Împreună cu Horațiu, citim în fiecare seara câteva cărți, sau ne jucam diferite jocuri, acesta este timpul “doar al nostru” impreuna(fără Ema, fără tați, fără nimeni) Spun ca e doar timpul nostru pt ca, după ce a venit și Ema în viata noastră, nu mai am timp doar pt el și el suferă tare! Dar exista în fiecare zi timpul “doar al nostru”! Înainte de Ema, tot timpul meu era dedicat lui, adică marea parte a timpului meu. Veneam de la munca, mâncăm și mergeam la plimbări lungi sau ne jucam. De ce sufăr eu? Sufăr ca nu mai am atâta răbdare pt el, ma enervez și urlu la el, ma comport urat și am niște porniri “salbatice” și nu ma recunosc!Bine, e și un copil plin de energie și pus pe sotiii mereu! Nu îl bat, nu l am bătut niciodată, dar recunosc ca îl mai trag de par(are parul lung, spre ghinionul lui :)) As vrea sa găsesc o soluție sa fiu mai blândă, mai calma cu el.
Povestea pentru el mi as dori sa fie chiar povestea noastră! Sau poate o poveste despre furie(el e f. Nervos și mi a și spus ca e nervos pe mine și în plus, nici relația mea cu soțul nu e cea mai buna, deci bănui ca de aici se mai trage starea lui de agitatie)
Scuze romanul!! Sunt offf urile unei mame de doi! Dacă mi se pare ceva greu, e sa ma împart la amândoi!
Mulțumesc ca m-ai ascultat!

Back to top